horăitură
/ho.rə.i'tu.rə/Etimologie
Din a horăi + sufixul -tură.
Definiții
- (reg.) sforăială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | horăitură | horăituri |
| genitiv-dativ | horăiturii | horăiturilor |
| vocativ | horăitură | horăiturilor |
| articulat | horăitura | horăiturile |