hologen
/ho.lo'ʤen/Etimologie
Din franceză hologene.
Definiții
- ultima perioadă a erei cvaternare, caracterizată prin desăvârșirea treptată a tipurilor umane și prin apariția culturii umane; aluviu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hologen | — |
| genitiv-dativ | hologenului | — |
| articulat | hologenul | — |