hohoti

Etimologie

Creație expresivă, confer hihoti, chicoti. Se consideră în general că este derivare din slavă (veche) hohotati („a râde”), confer rusă хохот (xóxot, „hohot”) (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 139; Tiktin; Berneker 393), cf. 319; Conev 103; DAR). Această soluție este posibilă, dar cuvântul slav este tot expresiv și poate, firește, să coincidă cu română. Pe de altă parte, cuvântul slav nu înseamnă decât „a izbucni în râs”, pe când în romană ideea de „râs” sau de „plâns”, pare secundară, ideea inițială fiind cea de „în chip zgomotos”; confer macedoromână huhutescu, huhutire („a striga, a urla”).

Definiții

1. (v.intranz.) a izbucni zgomotos în râs sau în plâns; a râde sau a plânge tare, zgomotos.
2. (v.intranz.) (fig.) (despre o vale, o pădure etc.) a răsuna puternic și prelung; a vui.
3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru hohoti.

Declinare

Etimologie

Din verbul a hohoti.

Definiții

1. faptul de a hohoti; hohotire.

Declinare

Etimologie

Din hohoti.

Definiții

1. forma de participiu trecut pentru hohoti.