hingher
/hin'ger/Etimologie
Din dialectul săsesc hoenger (= germană Henker).
Definiții
- persoană, în slujba serviciului de ecarisaj, care se ocupă cu prinderea câinilor vagabonzi; hoher.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hingher | hingheri |
| genitiv-dativ | hingherului | hingherilor |
| vocativ | hingherule | hingherilor |
| articulat | hingherul | hingherii |