himeră
/hiˈme.rə/Etimologie
Din franceză chimère, italiană chimera < latină Chimaera.
Definiții
- închipuire fără temei, fantezie irealizabilă; iluzie, fantasmă.
- monstru în mitologia antică greacă, închipuit ca un animal cu cap de leu, cu corp de capră și cu coadă de șarpe; (p.ext.) motiv decorativ reprezentând un astfel de monstru.
- (biol.) organism produs prin fuziunea a doi sau mai mulți zigoți distincți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | himeră | himere |
| genitiv-dativ | himerei | himerelor |
| vocativ | himeră | himerelor |
| articulat | himera | himerele |