hil
/hil/Etimologie
Din franceză hile < latină hilum.
Definiții
- (anat.) porțiune la suprafața unui organ pe unde pătrund vasele sangvine și nervii.
- (bot.) cicatrice aflată pe învelișul seminței, la locul unde aceasta s-a desprins de piciorușul ovulului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hil | hiluri |
| genitiv-dativ | hilului | hilurilor |
| vocativ | hilule | hilurilor |
| articulat | hilul | hilurile |