hierofant
/hi.e.ro'fant/Etimologie
Din franceză hiérophante.
Definiții
- preot antic grec care iniția pe neofiți în mistere și în oracole.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hierofant | hierofanți |
| genitiv-dativ | hierofantului | hierofanților |
| vocativ | hierofantule | hierofanților |
| articulat | hierofantul | hierofanții |