hibernacul
Etimologie
Din franceză hibernacle.
Definiții
- (bot.) mugure metamorfozat și caduc, care constituie partea de rezistență în timpul iernii a unor plante acvatice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hibernacul | hibernaculi |
| genitiv-dativ | hibernaculului | hibernaculilor |
| vocativ | hibernaculule | hibernaculilor |
| articulat | hibernaculul | hibernaculii |