hiat
/hi'at/Etimologie
Din franceză, latină hiatus.
Definiții
- întâlnire a două vocale pronunțate succesiv în silabe diferite, acestea făcând parte fie din același cuvânt, fie din cuvinte diferite.
- (fig.) discontinuitate, pauză, întrerupere, gol.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hiat | hiaturi |
| genitiv-dativ | hiatului | hiaturilor |
| vocativ | hiatule | hiaturilor |
| articulat | hiatul | hiaturile |