hemicriptofită
/he.mi.krip.to'fi.tə/Etimologie
Din franceză hémicryptophyte.
Definiții
- (bot.) plantă perenă la care mugurii de reînnoire apar în dreptul suprafeței solului sau sub stratul de frunze moarte sau de mușchi care acoperă pământul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hemicriptofită | hemicriptofite |
| genitiv-dativ | hemicriptofitei | hemicriptofitelor |
| vocativ | hemicriptofită | hemicriptofitelor |
| articulat | hemicriptofita | hemicriptofitele |