haspel
/'has.pel/Etimologie
Din germană Haspel.
Definiții
- mașină folosită la finisarea țesăturilor și a pieilor.
- mașină care trece firele de pe țevi sau de pe bobine pe sculuri, pentru a forma pachete de bumbac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | haspel | haspeluri |
| genitiv-dativ | haspelului | haspelurilor |
| vocativ | haspelule | haspelurilor |
| articulat | haspelul | haspelurile |