harachiri
Etimologie
Din franceză hara-kiri < japoneză 切腹 (hara-kiri).
Definiții
- sinucidere prin spintecarea pântecelui, practicată în Japonia, în special de samurai, în caz de înfrângere, dezonoare sau de condamnare la moarte.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | harachiri | — |
| genitiv-dativ | harachiriului | — |
| vocativ | harachiriule | — |
| articulat | harachiriul | — |