harababură
/ha.ra.ba'bu.rə/Etimologie
Din turcă ana babulla.
Definiții
- dezordine, învălmășeală, încurcătură; gălăgie, scandal.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | harababură | harababuri |
| genitiv-dativ | harababurii | harababurilor |
| vocativ | harababură | harababurilor |
| articulat | harababura | harababurile |