← înapoi la căutare

halucina

/ha.lu.ʧiˈna/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză halluciner.

Definiții

  1. (v.intranz.) a avea halucinații.
  2. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru halucina.

Declinare

CazSingularPlural
verbhalucinahalucinau

halucinat

/ha.lu.ʧi'nat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză halluciné < latină hallucinatus.

Definiții

  1. persoană care are halucinații.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativhalucinathalucinați
genitiv-dativhalucinatuluihalucinaților
vocativhalucinatulehalucinaților
articulathalucinatulhalucinații

halucinați

/ha.lu.ʧiˈnaʦʲ/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din halucinat.

Definiții

  1. forma de masculin plural pentru halucinat.

halucinați

/ha.lu.ʧiˈnaʦʲ/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din halucina.

Definiții

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru halucina.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru halucina.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru halucina.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru halucina.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică