substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din franceză halluciné < latină hallucinatus.
Definiții
- persoană care are halucinații.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | halucinat | halucinați |
| genitiv-dativ | halucinatului | halucinaților |
| vocativ | halucinatule | halucinaților |
| articulat | halucinatul | halucinații |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- care are halucinații.
- închipuit.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru halucina.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză halluciner.
Definiții
- (v.intranz.) a avea halucinații.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru halucina.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | halucina | halucinau |