halogenură
/ha.lo.ʤe'nu.rə/Etimologie
Din franceză halogénure.
Definiții
- compus al unui halogen cu un element chimic, cu un radical organic sau anorganic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | halogenură | halogenuri |
| genitiv-dativ | halogenurii | halogenurilor |
| vocativ | halogenură | halogenurilor |
| articulat | halogenura | halogenurile |