habitus
Etimologie
Din latină habitus.
Definiții
- aspect fizic exterior al unui individ, capabil să prezinte indicații asupra stării de sănătate a individului respectiv.
- aspect exterior specific pe care îl capătă cristalele prin dezvoltarea diferită a fețelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | habitus | — |
| genitiv-dativ | habitusului | — |
| vocativ | habitusule | — |
| articulat | habitusul | — |