hască
/'has.kə/Etimologie
Din poloneză haska.
Definiții
- (reg.) bucată de piele care se pune la cizmă pentru a lărgi căputa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hască | — |
| genitiv-dativ | hăștii | — |
| vocativ | hască | — |
| articulat | hasca | — |
Din poloneză haska.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hască | — |
| genitiv-dativ | hăștii | — |
| vocativ | hască | — |
| articulat | hasca | — |
Din ucraineană kхаqссц (chaqssca) „tufiș”.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hașcă | hăști |
| genitiv-dativ | hăștii | hăștilor |
| vocativ | hașcă | hăștilor |
| articulat | hașca | hăștile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică