găgăuță
/gə.gə'u.ʦə/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- persoană prostănacă, toantă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | găgăuță | găgăuțe |
| genitiv-dativ | găgăuței | găgăuțelor |
| vocativ | găgăuță | găgăuțelor |
| articulat | găgăuța | găgăuțele |
Etimologie necunoscută.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | găgăuță | găgăuțe |
| genitiv-dativ | găgăuței | găgăuțelor |
| vocativ | găgăuță | găgăuțelor |
| articulat | găgăuța | găgăuțele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică