gurmă
/'gur.mə/Etimologie
Din franceză gourme.
Definiții
- boală infecțioasă a mânjilor și a cailor tineri, manifestată prin febră, catar nazal și abcese ale unor ganglioni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | gurmă | gurme |
| genitiv-dativ | gurmei | gurmelor |
| vocativ | gurmă | gurmelor |
| articulat | gurma | gurmele |