guițare
/gu.iˈʦa.re/Etimologie
Din a guița.
Definiții
- acțiunea de a guița și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | guițare | guițări |
| genitiv-dativ | guițării | guițărilor |
| vocativ | guițare | guițărilor |
| articulat | guițarea | guițările |
Din a guița.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | guițare | guițări |
| genitiv-dativ | guițării | guițărilor |
| vocativ | guițare | guițărilor |
| articulat | guițarea | guițările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică