guguștiuc
/gu.guʃ'tjuk/Etimologie
Origine disputată. Ar putea proveni din cuvântul onomatopeic gâng care imite sunetele făcute de diverse păsări și insecte. Probabil în legătură cu guguș. Confer bulgară гугущук (guguštuk).
Definiții
- (ornit.) (Streptopelia decaocto) specie de turturea de culoare cenușie-brună pe spate și pe pântece, cu o dungă neagră pe gât.
- (fam.) epitet dat unei persoane naive, ușor de înșelat.
- (argou; intl.) hoț fără experiență.
- argouîndrăgostit.
- argouom naiv, lipsit de experiență; victimă potențială a unui infractor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | guguștiuc | guguștiuci |
| genitiv-dativ | guguștiucului | guguștiucilor |
| vocativ | guguștiucule, guguștiuce | guguștiucilor |
| articulat | guguștiucul | guguștiucii |
Sinonime: 1: (ornit.) (reg.) porumbel-turcesc