grozăvie
/gro.zəˈvi.e/Etimologie
Din grozav + sufixul -ie.
Definiții
- faptul de a fi groaznic, de a inspira groază; faptă, situație, întâmplare îngrozitoare; oroare, urgie.
- (concr.) lucru sau ființă îngrozitoare.
- faptul de a ieși cu totul din comun prin calitățile sale; însușirea unui lucru cu deosebite calități; grozăvenie.
- (concr.) lucru sau ființă care întrunește calități deosebite, ieșite din comun; grozăvenie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | grozăvie | grozăvii |
| genitiv-dativ | grozăviei | grozăviilor |
| vocativ | grozăvie | grozăviilor |
| articulat | grozăvia | grozăviile |