grohotiș
/gro.ho'tiʃ/Etimologie
Din grohot + sufixul -iș.
Definiții
- îngrămădire de bucăți de rocă colțuroase, de dimensiuni variabile, rezultate din dezagregarea stâncilor și prăvălite din munți sau aduse de ghețari; (p.ext.) rocă sedimentară formată din acest material.
- loc, teren acoperit cu acest material.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | grohotiș | grohotișuri |
| genitiv-dativ | grohotișului | grohotișurilor |
| vocativ | grohotișule | grohotișurilor |
| articulat | grohotișul | grohotișurile |