verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză graviter. Confer italiană gravitare.
Definiții
- (v.intranz.) a fi sau a se mișca în câmpul de gravitație al altui corp.
- (fig.) a evolua, a avea loc, a trăi în jurul sau în vecinătatea (și sub influența) cuiva sau a ceva.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru gravita.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | gravita | gravitau |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la imperfect pentru gravita.
- forma de persoana a I-a plural la imperfect pentru gravita.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a I-a plural la prezent pentru gravita.
- forma de persoana a I-a plural la conjunctiv prezent pentru gravita.