granic
/'gra.nik/Etimologie
Din germană Kranich.
Definiții
- bigă specială folosită pe șlepuri.
- troliu folosit în operațiile de foraj.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | granic | granice |
| genitiv-dativ | granicului | granicelor |
| vocativ | granicule | granicelor |
| articulat | granicul | granicele |