verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din grad (după franceză graduer).
Definiții
- (v.tranz.) a marca gradele, a împărți în grade (un instrument sau o scară de măsură).
- (v.tranz.) a repartiza, a împărți, a eșalona în raport cu o scară, cu un punct de reper, cu un etalon.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | grada | gradau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din franceză gradé.
Definiții
- militar având un grad inferior celui de ofițer.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | gradat | gradați |
| genitiv-dativ | gradatului | gradaților |
| vocativ | gradatule | gradaților |
| articulat | gradatul | gradații |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre aparate, instrumente etc.) împărțit în grade.
- care suie sau coboară treptat, care are loc, se produce pe rând, într-o succesiune ascendentă sau descendentă.