grăbeau

Etimologie

Din grăbi.

Definiții

1. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru grăbi.

Etimologie

Origine disputată. Pate din bulgară грабя (grabja), dar sensul lipsește o derivație slavă. Sensul confer latină rapidus de la rapere.

Definiții

1. (v.refl., intranz. și tranz.) a acționa sau a face pe cineva să acționeze (mai) repede; a-și iuți sau a face să-și iuțească mișcările, mersul.
2. (v.tranz.) a face ca o treabă, un fenomen etc. să se întâmple, să se săvârșească mai repede; a urgenta, a zori, a iuți, a accelera, a devansa.
3. (v.refl.) a acționa, a face ceva prea în grabă și fără prea multă chibzuială; a se pripi.

Exemple

• Se grăbește să ajungă la timp.
• Se grăbește a trimite mandatul.
• A grăbit muncile agricole.
• Te rog să nu te grăbești în luarea deciziei.

Declinare

Sinonime: 1: (se) iuți, (se) zori, (livr.) (se) alerta, (înv. și pop.) (se) pripi, (se) sili, (înv. și reg.) (se) păzi, spori, (se) steji, (reg.) (se) purta, (înv.) (se) curânda, (se) sârgui, (se) sprinteni, 2: devansa, accelera, se zori, (grecism înv.) proftaxi, 3: se pripi

Antonime: a grăbi = încetini, tempera, a se grăbi = se mocăi, zăbovi