glodurariță
/glo.du'ra.ri.ʦə/Etimologie
Din glodur(os) + sufixul -ariță.
Definiții
- (bot.) (Camphorosma monspeliaca) plantă perenă asemănătoare arbuștilor, cu flori minuscule.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | glodurariță | glodurarițe |
| genitiv-dativ | glodurariței | glodurarițelor |
| vocativ | glodurariță | glodurarițelor |
| articulat | glodurarița | glodurarițele |