glanț
/glanʦ/Etimologie
Din germană Glanz.
Definiții
- lustrul pieilor finisate (și acoperite cu un strat de lac).
- (înv.) piele acoperită cu un strat de lac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | glanț | glanțuri |
| genitiv-dativ | glanțului | glanțurilor |
| vocativ | glanțule | glanțurilor |
| articulat | glanțul | glanțurile |