gintă
/'ʤin.tə/Etimologie
Din latină gens, gentis.
Definiții
- grup de oameni care provin dintr-un strămoș comun, formând unitatea de producție fundamentală a comunei primitive; formă de organizare socială proprie unui asemenea grup de oameni.
- (livr.) neam; origine.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | gintă | ginți |
| genitiv-dativ | ginții | ginților |
| vocativ | gintă | ginților |
| articulat | ginta | gințile |