gineceu
/ʤi.ne'ʧeu/Etimologie
Din franceză gynécée < latină gynaeceum. Provine din greacă antică γυναικεῖον (gynaikeíon, „locuința femeilor“).
Definiții
- (ant.) apartament rezervat femeilor în casele antice grecești.
- (bis.) loc rezervat femeilor în vechile biserici creștine.
- (bot.) pistilul unei flori.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | gineceu | ginecee |
| genitiv-dativ | gineceului | gineceelor |
| vocativ | gineceule | gineceelor |
| articulat | gineceul | gineceele |
Sinonime: 3: (bot.) pistil