ghiveci
/gi'veʧʲ/Etimologie
Din turcă güveç.
Definiții
- vas de pământ ars, de material plastic etc., de formă tronconică, folosit pentru plantarea (în casă a) florilor.
- mâncare preparată din tot felul de legume, cu sau fără carne.
- (fig.) (peior.) creație literară, muzicală etc. eterogenă și lipsită de valoare.
Exemple
- Un ghiveci cu flori.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ghiveci | ghivece |
| genitiv-dativ | ghiveciului | ghivecelor |
| articulat | ghiveciul | ghivecele |
Sinonime: glastră, (pop.) oală, (reg.) sacsie, (Transilv.) răvar