ghiuden
/ɡjuˈden/Etimologie
Din turcă göden.
Definiții
- cârnat uscat, presat și foarte condimentat, făcut din carne de oaie, de capră sau de vacă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ghiuden | ghiudenuri |
| genitiv-dativ | ghiudenului | ghiudenurilor |
| vocativ | ghiudenule | ghiudenurilor |
| articulat | ghiudenul | ghiudenurile |