ghionder
/ɡjonˈder/Etimologie
Din turcă gönder.
Definiții
- prăjină care servește pentru a pune în mișcare o ambarcație mică, împingând cu ea în fundul apelor puțin adânci, sau cu care se mână peștele spre plasă, cu care se construiesc gardurile pentru prinderea peștelui etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ghionder | ghiondere |
| genitiv-dativ | ghionderului | ghionderelor |
| vocativ | ghionderule | ghionderelor |
| articulat | ghionderul | ghionderele |