ghintuleț
/gin.tu'leʦ/Etimologie
Din ghint + sufixul -uleț.
Definiții
- diminutiv al lui ghint.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ghintuleț | ghintulețe |
| genitiv-dativ | ghintulețului | ghintulețelor |
| vocativ | ghintulețule | ghintulețelor |
| articulat | ghintulețul | ghintulețele |