ghilimele
/gi.li'me.le/Etimologie
Din franceză guillemets.
Definiții
- semn de punctuație în formă de două mici unghiuri sau de două mici virgule dispuse paralel, care închid între ele citate, o vorbire directă, titluri de opere ori nume de instituții, cuvinte cărora li se dă un sens (stilistic) special sau asupra cărora vorbitorul vrea să insiste, traducerea ori sensul unui cuvânt; semnele citării.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | — | ghilimele |
| genitiv-dativ | — | ghilimelelor |
| vocativ | — | ghilimelelor |
| articulat | — | ghilimelele |