← înapoi la căutare

garniță

/'gar.ni.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din sârbocroată grnac, poloneză garniec, rusă гарнek (garnec).

Definiții

  1. vas de metal cu care se transportă lapte și alte lichide.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativgarnițăgarnițe
genitiv-dativgarnițeigarnițelor
vocativgarnițăgarnițelor
articulatgarnițagarnițele

gârniță

/'gɨr.ni.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din bulgară границa (granica). Confer sârbocroată granica.

Definiții

  1. (bot.) (Quercus frainetto) arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativgârnițăgârnițe
genitiv-dativgârnițeigârnițelor
vocativgârnițăgârnițelor
articulatgârnițagârnițele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică