gabarit
/ga.ba'rit/Etimologie
Din franceză gabarit.
Definiții
- șablon în al cărui contur, format din linii drepte sau curbe, trebuie să se cuprindă dimensiunile unui profil; contur, format din linii drepte sau curbe, care limitează dimensiunile maxime ale profilului unui obiect, ale unei construcții etc.
- greutate care depășește limita maximă admisă sau pe cea normală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | gabarit | gabarite |
| genitiv-dativ | gabaritului | gabaritelor |
| vocativ | gabaritule | gabaritelor |
| articulat | gabaritul | gabaritele |