găunoșitură
/gə.u.no.ʃi'tu.rə/Etimologie
Din a (se) găunoși + sufixul -tură.
Definiții
- rargaură, scobitură; scorbură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | găunoșitură | găunoșituri |
| genitiv-dativ | găunoșiturii | găunoșiturilor |
| vocativ | găunoșitură | găunoșiturilor |
| articulat | găunoșitura | găunoșiturile |