fătucă
/fə'tu.kə/Etimologie
Din fată + sufixul -ucă.
Definiții
- (pop. și fam.) fetiță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fătucă | fătuci |
| genitiv-dativ | fătucii | fătucilor |
| vocativ | fătucă | fătucilor |
| articulat | fătuca | fătucile |
Din fată + sufixul -ucă.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fătucă | fătuci |
| genitiv-dativ | fătucii | fătucilor |
| vocativ | fătucă | fătucilor |
| articulat | fătuca | fătucile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică