făptaș
/fəp'taʃ/Etimologie
Din faptă + sufixul -aș.
Definiții
- persoană care a comis o faptă condamnabilă, de obicei un delict, o infracțiune; făptuitor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | făptaș | făptași |
| genitiv-dativ | făptașului | făptașilor |
| vocativ | făptașule | făptașilor |
| articulat | făptașul | făptașii |