fana
/fa'na/Etimologie
Din franceză faner.
Definiții
- (v.refl.) (despre flori și legume; p.ext. despre oameni) a-și pierde prospețimea; a se trece, a se ofili, a se veșteji.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | fana | fanau |
Din franceză faner.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | fana | fanau |
Din a (se) fana.
Din latină * fenacium.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fânaț | fânațuri |
| genitiv-dativ | fânațului | fânațurilor |
| vocativ | fânațule | fânațurilor |
| articulat | fânațul | fânațurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică