furtun
/fur'tun/Etimologie
Din turcă hortum.
Definiții
- tub flexibil confecționat din material textil, cauciuc, material plastic etc., care servește la transportul, pe distanță mică, al gazelor sau al lichidelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | furtun | furtunuri |
| genitiv-dativ | furtunului | furtunurilor |
| vocativ | furtunule | furtunurilor |
| articulat | furtunul | furtunurile |