furt
/furt/Etimologie
Din latină furtum.
Definiții
- infracțiune care constă în însușirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia; hoție, furătură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | furt | furturi |
| genitiv-dativ | furtului | furturilor |
| vocativ | furtule | furturilor |
| articulat | furtul | furturile |