← înapoi la căutare

furnicare

/fur.ni'ka.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a furnica.

Definiții

  1. acțiunea de a furnica și rezultatul ei.
  2. forma de plural nearticulat pentru furnicar.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfurnicarefurnicări
genitiv-dativfurnicăriifurnicărilor
vocativfurnicarefurnicărilor
articulatfurnicareafurnicările

furnicar

/fur.ni'kar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină populară *formicarius sau *formīcārium < formīca („furnică”). Înrudit cu italiană formicaio, portugheză formigueiro, spaniolă hormiguero, catalană formiguer și friulană furmiâr.

Definiții

  1. (entom.) ridicătură mică de pământ care adăpostește o colonie de furnici.
  2. (entom.) totalitatea furnicilor dintr-un mușuroi.
  3. (fig.) mulțime (de oameni) care mișună.
  4. (ornit.) albinărel.
  5. (zool.) (Myrmecophaga, mai ales Myrmecophaga jubata) mamifer din America de Sud, cu capul lung și îngust, cu botul ascuțit, cu limba lungă și cleioasă, care se hrănește cu furnici.

Exemple

  • Un furnicar de furnici.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativfurnicarfurnicare
genitiv-dativfurnicaruluifurnicarelor
vocativfurnicarule, furnicarefurnicarelor
articulatfurnicarulfurnicarele

Sinonime: 1: (entom.) mușuroi, 1: (ornit.) albinărel, prigorie, 2: (zool.) urs furnicar

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică