furda
/furˈda/Etimologie
Din bulgară фурда (furda). Confer turcă hurda.
Definiții
- (la sg. cu sens colectiv) rămășițe (de calitate inferioară) de la prelucrarea lânii, a blănurilor, a tutunului.
- deșeuri de piele de calitate inferioară, rezultate la tăierea marginilor și a părților cu defecte.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | furda | furdale |
| genitiv-dativ | furdalei | furdalelor |
| vocativ | furda | furdalelor |
| articulat | furdaua | furdalele |