furător
/fu.rə'tor/Etimologie
Din a fura + sufixul -ător.
Definiții
- rarcare fură.
Din a fura + sufixul -ător.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | furător | furători |
| genitiv-dativ | furătorului | furătorilor |
| vocativ | furătorule | furătorilor |
| articulat | furătorul | furătorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică