fulminație
/ful.mi'na.ʦi.e/Etimologie
Din franceză fulmination.
Definiții
- descompunere cu detonație a unei substanțe explozive; explozie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | fulminație | fulminații |
| genitiv-dativ | fulminației | fulminațiilor |
| vocativ | fulminație | fulminațiilor |
| articulat | fulminația | fulminațiile |