fugui
/fu.gu'i/Etimologie
Din germană fügen.
Definiții
- (v.tranz.) a înnădi furnire prin rosturi drepte.
- (v.tranz.) a îndrepta muchiile unei piese de lemn prin rindeluire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | fuguea | fugueau |
Din germană fügen.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | fuguea | fugueau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică